Cimbrișorul de câmp – proprietăți terapeutice și beneficii pentru piele

Dr. Farm. Ioana - Adina Oancea
Dr. Farm. Ioana - Adina Oancea

Caracterizarea plantei

 

Farmacognozia reprezintă știința care studiază materiile prime vegetale de uz medicinal din punct de vedere fizic, chimic, biochimic și biologic. De asemenea, această știință analizează originea, răspândirea, modul de obținere și compoziția chimică a plantelor pentru a determina acțiunea farmacodinamică și potențialul de transformare în forme farmaceutice cu indicații terapeutice cât mai precise. Formele medicinale din sursă vegetală (ex. pulberi vegetale, soluții apoase și tincturi) sunt incluse și în Fitoterapie, însă bazele raționale ale acestei științe derivă din Farmacognozie și Terapeutică.

 

Farmacognozia generală este complexă și analizează noțiunile generale despre plantele medicinale, le descrie în amănunt și, de asemenea, punctează metodele tehnologice de obținere a produselor vegetale. Pentru ca o plantă medicinală să devină „produs vegetal” sau materie primă vegetală este necesar să treacă printr-o serie de faze de prelucrare care prevăd recoltarea, sortarea, uscarea, condiţionarea, ambalarea şi depozitarea.

 

O plantă pe care o studiez de câțiva ani este cimbrișorul de câmp. Denumirea în latină este Thymus serpillum. Menționez de fiecare dată și denumirea în latină a plantelor deoarece aceasta este unică pentru fiecare specie în parte, spre deosebire de denumirea populară care poate să difere în funcție de regiunea geografică. Așadar, denumirea în latină nu crează confuzie.

Cimbrișorul de câmp face parte din familia Lamiaceae și este un subarbust cu tulpini care cresc între 5-30 cm. Este o plantă răspândită în flora țării noastre, în poieni, la marginea pădurilor, pe soluri nisipoase, formând mici tufe mai ales în zonele geografice de deal și podiș. Înforește pe toată perioada verii, începând cu luna mai și până în septembrie. Florile sunt de culoare roz-violaceu, iar mirosul este plăcut, ușor de lămâiță. Gustul este aromat și ușor astringent.

Recoltarea

 

Recent, am recoltat cimbrișor din zona subcarpatică a județului Buzău și din pădurile județului Tulcea. A fost o plăcere să analizez cum această plată s-a dezvoltat și în acest an. În ciuda secetei, cimbrișorul a găsit resursele necesare să răsară. Deși este aceeași specie, cel recoltat din județul Tulcea, în luna mai, era mult mai mic, iar florile prezentau o culoare roz-albăstrui cu miros specific și extrem de puternic. Efectiv, când am coborât din mașină, am simțit miros de cimbrișor în toată pădurea. Cel din zona subcarpaților de curbură, recoltat în luna iunie, a prezentat tufe mult mai dezvoltate, flori de culoare roz-violaceu cu miros specific dar nu atât de pregnant precum cel din pădurile județului Tulcea.

Compoziția chimică

 

Din studiile mele, cimbrișorul conține uleiuri volatile, taninuri, mucilagii, acizi organici și rezine. Parte din compușii biochimici esențiali sunt: a-pinen, b-pinen, b-mircen, camfen, sabinen, cariofilen, triciclen, limonen, linaol, camfor, borneol, a-terpineol, timol, carvacrol, a-humulenă, acid cafeic, acid palmitic, acid oleic și linoleic.

 

Efectele farmacologice

 

În trecut, partea aeriană și constituenții volatili din cimbrișor au fost produși extrem de utilizați de către medicina empirică. În principiu, cimbrișorul este cunoscut pentru utilizarea ca și condiment alimentar și, cu rol secundar, pentru beneficiile infuziei de ceai și efectele terapeutice asupra pielii. Beneficiile compușilor bioactivi provin din infuzii, decocturi și uleiuri esențiale, produși obținuți din partea aeriană a plantei. Efectele farmacologice asupra organismului uman sunt următoarele: tonic, carminativ, digestiv, antispasmodic, antimicrobian, antioxidant, antiviral, anti-inflamator și expectorant.

Cimbrișorul în industria frumuseții

 

În dermato-cosmetică cimbrișorul este utilizat în mod deosebit pentru acțiunea antioxidantă, anti-inflamatoare și antimicrobiană, dar și pe post de conservat natural pentru acest tip de produse. Extractul hidroalcoolic sau uleiul esențial de cimbrișor sunt potrivite tenurilor grase, cu pori dilatați sau seboree avansată precum și în cazul tenurilor acneice (în toate formele de acnee). Extractele de cimbrișor reglezează secreția de sebum, intervin în restrângerea porilor, cicatrizează zonele afectate de acnee și regenerează vizibil epiderma. Genul Thymus prezintă multe alte specii, spre exemplu: T. algeriensis and T. vulgaris, însă specia Thymus serpillum este una dintre cele mai complexe din punct de vedere al constituenților fito-chimici și, de asemenea, cea mai răspândită, mai ales în Europa și pe teritoriul României.

 

În formulele cosmetice de la Careless Beauty Romania, utilizăm cimbrișorul în loțiuni cosmetice, gomaje și măști dedicate tenurilor grase și acneice. Puteți citi despre produsele dermato-cosmetice cu extract de cimbrișor aici. Conform studiilor noastre științifice (fizico-chimice și microbiologice), extractele dermato-cosmetice de cimbrișor au capacitatea de a inhiba stafilococul auriu (renumit pentru a cauza acnee severă), reglează pH-ul pielii și secreția de sebum, restrânge cavitatea porilor ditalați, cicatrizează și regenerează țesutul epidermic afectat de acnee sau arsuri și protejează pielea împotriva răspândirii agenților patogeni datorită acțiunii antimicrobiene și anti-inflamatoare.

Alte studii din literatura de specialitate

 

Conform literaturii de specialitate, cimbrișorul a fost cel mai des analizat pentru:

–      acțiunea antioxidantă, datorită compoziției bogate în compuși fenolici [B. Boros et. al., Journal of Chromatography A, 2010, 1217, pp. 7972 –7980];

–   acțiunea inhibitorie (antimicrobiană) asupra microorganismelor Streptococcus mutans, Streptococcus salivarius, Streptococcus sanguinis, Streptococcus pyogenes, Enterococcus faecalis, Pseudomonas aeruginosa,  Lactobacillus acidophilus și Staphylococcus aureus [M. W. Iwu, A. R. Duncan, C. O. Okunji, 1999, Janick, J. (Ed.), Perspectives on new crops and new uses, ASHS Press, Alexandria, VA, pp. 457 – 462];

–   activitatea antitumorală [P. Kubatka et. al., International Journal of Molecular Science, 2019, 20(7), pp. 1749].